Cancer

Codrina Codruța TUDORIU

Cancer

-Uite, el te ţine minte şi-acum.
- Adevărat?
în frizeria cu tapetul portocaliu
aşteaptă întotdeauna un prunc gata să
adoarmă,
cântărind cu mirare ceasul care trebuie tăiat
până la piele
se ridică solemn, porunceşte grav ritmul
sufletuluiîşi
deschide braţele.
între cotorul mărului şi pleoapele căzute în
palmă
numai un gând de creiere putrede
stins cu miere şi nume simandicoase.
avortat într-un eseu desculţ,
nodul degetelor se face vinovat de nenoroc,
carapace învârtită în osul broaştei de mare
eu am fost la bancă şi am deschis conturile
lui eros, ameţit de suspine
luni,joi, miercuri sau vineri fără marţi
între orele cupidon şi thanatos.
e un soi de şmecherie în iubirile astea: aici
vezi, aici nu mai vrei să vezi,
cam atât. nu ştiu să cânt.am învăţat să
desenez bastonaşe din burta câinelui
nu te sfii! Oameni suntem toți!
credinţă.
vis:11:50, cerneală
nume, haos, timp, fluture.
-hei! ce a fost?
-mmm. se putea mai bine.
-ce spui?
-ah!
-asta numesc eu viaţă!
motoare, pod, masă, lumină, stradă, felinar...
aşa să fie, de azi, în 16, 17 chiar 19 zile.
de necondamnat. vis.



Ioana în aşteptare, piatră în casă

aproape că am plâns
probabil că ai petrecut straşnic
de acum zâmbitor şi bărbat
declanşezi în mine întregul sistem al
corporaţiilor de fluturi
tulburat de forţe naive peste putinţă
în diezuri simple
şi note elegante de jazz sau blues
Ioana umblă nebună printre pânze şi salcâmi
căutându-te din piatră în piatră
crucile fantastice- sunt însemnările secrete ale
Ioanei
creaţie selenară în căutătoarele şi minunatele
galaxii
zei japonezi în leagănul cu îngeri
Ioana aşteaptă, cu bătături în palmele seci
şi guri mari de oxigen şi mucegai în genunchi
cu oameni şi pescăruşi înotând
ceai de mentă...
nu dormim
ferestrele respiră aerul sărat
strânge-te în burtă şi cheamă-mă către tine
suflete-n foarfece.

Cameleon

Ia te uită la macii mei! Azi e zi de primăvară
adevărată...
m-am gândit la tine
ca la copiii copiilor mei
cu gândul din șapte în șapte minute
să nu cumva să mă sufoc am visat un înger
noaptea trecută pe la patru cu noaptea în cap
deci
parcă somnul a fost mai profund
în lumină, omul se cunoaște cel mai bine
am adormit încălțată două nopți la rând
am păstrat florile și când mi-ai făcut cu ochiul
răsfoiam
albumul cu poze
ambalajul de la ciocolată era moale
ana m-a întrebat dacă îi dau voie să se cațere
urcă-te greu să o faci să tacă
cum exersezi ieșirile
și sărutul cu ochii închiși
Teo m-a adus acasă mai târziu
decât de obicei din pandișpan
răsăreau fluturi albaștri cu ochiul ca la
bufnițe, toamna.
niciodată n-am să ghicesc
ce e între tine și tine.

Litera13, nr 2, april 2015, p 22