Dan NOREA
Pe-o plajă mai pustie, lângă dig,
Umbla o fată goală şi fierbinte
Ce tremurând mi se plângea “Mi-e frig”.
Şi-atunci am îmbrăcat-o în cuvinte.
I-am pus pe umeri două substantive,
Pe sâni i-am pus un adjectiv – superb,
La mijloc pre-poziţii, mai lascive,
Iară mai jos i-am pus... i-am pus un verb.
Ea mi-a propus -copilă fără minte-
Să procedăm la schimburi de cuvinte
Şi aş fi acceptat, căci sunt un lord,
Dar mi-a cerut aşa, fără ruşine,
Un numeral prea mare şi… în fine…
E clar c-a provocat un dezacord.
0 Comentarii