Prof. Adriana GRIGORESCU
Începuturile vieții politice la Brăila datează de la jumătatea anilor '70 ai secolului al XIX-lea. Nașterea partidelor românești moderne (PNL - 1875 și P. Conservator – 1880) s-a regăsit organizatoric și la Brăila.
Comitetul PNL de la Brăila – 22 sept. 1875 era format din 21 de persoane, între care C. Djuvara, G. Cociaș, R.S. Campiniu, D. Ionescu. Brăila a fost o cetate a liberalismului.
Partidul Conservator a avut ca președinte pe Ion Suditu (cumnat cu Anastase Simu) și avea ziarul Mesagerul Brăilei. Ca președinte de onoare a fost Nicolae Filipescu. Fruntași ai conservatorilor brăileni s-au afirmat: Nicolae Th. Faranga, care a fost prefect (1905-1907), primar (1911-1913) și senator în 1914.
Promotor al Partidului Naționalist Democrat, împreună cu A.C. Cuza, Nicolae Iorga a fost prezent adesea la Brăila, având în Parlament pe farmacistul N. Ionescu-Berechet și avocatul Traian Țino.
Primul club socialist a fost înființat la Brăila de către Chr. Rakovski și N.D. Cocea în 1905.
Ca urmare a alegerilor parlamentare și comunale, deputații să senatorii puteau fi primari sau prefecți în același timp.
Cine erau aceștia? Tot ce inteligența, elocința și erudiția românească au avut mai distins. Prin munca și geniul lor au adus Brăilei strălucire economică, socială și culturală.
Alegerile erau un moment deosebit și reflectau viața politică de la începutul sec. XX.
Prin demisia guvernului Titu Maiorescu din 3 ian. 1914, I.I.C. Brătianu este numit la 4 ian. pentru formarea noului guvern. Alegerile au avut loc între 2-14 febr. 1914.
PNL a câștigat detașat alegerile cu 166 locuri în Cameră și 87 locuri în Senat, P. Conservator - 10 la Cameră și 8 la Senat, Partidul Naționalist Democrat - 2 mandate la Cameră.
Cameră și Senat
- Liberalii
- Cameră - Colegiul I: Constantin Alessiu și Constantin Gianni; Colegiul II: Ștefan Periețeanu, I.G. Sassu și N. Petrescu; colegiul III: avocat Badea O. Spânu
- Senat – Colegiul II: Leonte Moldovan și George Cavadia
Conservatori
- Cameră – Colegiul I: G. Petrescu, Colegiul II: N.Th. Faranga, M.S. Pantely; Colegiul III: M. Cernea
- Senat – Colegiul I: Nicu Filipescu și Filip Apostol; Colegiul II: Matei Fălcoianu și C.D. Palade
Naționalist-democrat
- Cameră - Colegiul II: N. Iorga
În mai 1914 au loc alegeri pentru Constituțională și corpurile legiuitoare dezbat modificarea art.19, 57 și 67 din Constituție pentru introducerea votului universal și a exproprierii pentru cauză de utilitate publică a unei mari părți a proprietății funciare.
Dintre oamenii politici brăileni putem evidenția pe: liberalul Constantin Alessiu, originar din județul Brăila, licențiat în Drept, fost magistrat (1888-1896), avocat.
În 1890, Al. Marghiloman, ministrul Justiției îl avansează ca Judecător de ședință al tribunalului Brăila. Astfel are loc debutul său politic. În decembrie 1898 este ales pentru prima dată deputat PNL (la Sala Paradis, astăzi Palatul Lyra, ține o cuvântare memorabilă în prezența lui D.A. Sturza. În 1909 ajunge șef al organizației locale a PNL. Avocat și orator apreciat în epocă a fost deputat de Brăila și primar al orașului în 1907.
A lăsat prin testament biblioteca personală (1725 volume) Bibliotecii Comunale Brăila.
Leonte Moldovan a avut un rol covârșitor pentru elaborarea celor mai importante legi: votul universal și reforma agrară. S-a născut în 1865 în satul Șinca Veche (Făgăraș). A fost profesor, avocat, publicist, om politic, membru PNL, senator, deputat.
Între 1934-1935 a fost președintele Senatului României. A reprezentat în Parlament pe național-liberalii brăileni între 1912-1937. Din Șinca Veche s-au mai ridicat și alte personalități: istoricul Gheorghe Șincai, publicistul Iosif Vulcan, episcopul unit de Oradea Samuil Vulcan și Mitropolitul Transilvaniei Nicolae Bălan (1920-1955).
Leonte Moldovan a făcut liceul la Brașov, Facultatea de Litere și Filozofie la București și Facultatea de Drept.
A fost profesor de istorie la Liceul Real Nicolae Bălcescu din Brăila (1889-1903) și din 1903 se înscrie ca avocat în baroul brăilean. A apărat drepturile național-politice ale românilor transilvăneni, a fost secretar al Ligii Culturale și membru activ al Societății Carpați secția Brăila. A editat săptămânalul Lupta națională și a deschis liste de subscripții pentru Liceul Românesc din Blaj și pentru cheltuielile de judecată în procesul Memorandumului, organizând și un miting de protest la Brăila.
După declanșarea primului război mondial a fost pentru intrarea României în război de partea Triplei Înțelegeri și rezolvarea problemei naționale.
A colaborat la ziarul Neamul românesc, scos de Nicolae Iorga, cu o suită de articole în care atacă învoielile agricole înrobitoare din satele brăilene, Scorțaru Nou, Lutu Alb, Comăneasca, Rușețu.
Ca membru PNL a fost ales în Parlament în 1912 (Senat – Colegiul II) și s-a remarcat în ședința din 2 aprilie 1913 cerând modificarea legii de organizare a serviciului militar.
În discursul la Senat (19 apr. 2014) legat de modificarea Constituției pentru legile electorală și agrară a vorbit și despre posibilitatea realizării României Mari. A condus cu autoritate organizația PNL Brăila.
Pe 19 august 1914 a organizat o adunare cu cetățenii Brăilei, la câteva zile de la declararea neutralității, unde și-a exprimat adeziunea la hotărârea Consiliului de Coroană.
Pe 14 decembrie 1915, N. Iorga impresionat de evocarea suferințelor celor din Ardeal prezentate de Leonte Moldovan, a spus: Glasul acestui fiu al Ardealului, sincer, aspru, crud, neîndurat m-a mișcat profund.
Leonte Moldovan a fost un fiu devotat al Brăilei, luând atitudine pentru rezolvarea lucrărilor de canalizare ale orașului (Senat, 17 dec. 1913), pentru iluminatul electric, pentru portul Brăila și aprovizionarea cu porumb.
A fost primar al orașului Brăila 1927-1928. A locuit pe str. Ana Aslan nr. 21 și casa este în prezent monument istoric. În 1943 a fost înmormântat, așa cum și-a dorit, în satul natal.
George Cavadia s-a născut în 1856 în Macedonia și a murit în 1926, la Paris. A fost o personalitate polivalentă a Brăilei, a organizat activități cultural artistice deosebite, bariton apreciat în epocă, compozitor cunoscut, proprietar agricol de seamă și fruntaș al vieții politice (deputat și senator PNL Brăila). Este ctitor al Societății Filarmonice Lyra (1883) și președinte în 1919, când pune bazele Conservatorului de Muzică al Societății. Descoperitor și mentor al celebrei Hariclea Darclée.
A sponsorizat ridicarea Palatului Lyra (1923-1924). Va întreține la Brăila o atmosferă muzicală elevată.
Din partea conservatorilor este Nicolae Th. Faranga născut la Brăila în 1871. A urmat Școala de Poduri și Șosele la Paris. A fost prefect la Brăila între anii 1905-1907 și primar în 1911, 1914 și 1925. A realizat canalizarea orașului și uzina de apă. În 1912 împreună cu Episcopul Buzăului, de care aparținea județul Brăila, hotărăsc ridicarea unei catedrale ortodoxe în acest oraș cosmopolit unde celelalte națiuni au biserici mai falnice, în timp ce românii își țin slujba religioasă într-o geamie turcească.
Între 1914-1918, N.Th. Faranga a fost deputat de Brăila la Colegiul II.
La Senat a fost Nicu Filipescu născut în 1862 la Filipești (Brăila). Descendent dintr-o veche familie boierească, cu rădăcini la 1540. Era fiul vornicului Grigore Filipescu, deputat unionist în Divanul ad-hoc.
În 1883 se alătură tinerilor din P. Conservator. A fost publicist al ziarului Epoca (1885), deputat în 1888. Între 1893-1895 a fost primar al Orașului București și în 1895, primar al Brăilei.
La București a organizat Congresul studențimii universitare prezidat de studentul brăilean G. Ștefănescu Goangă, avocat de renume și tatăl cântărețului celebru Petre Ștefănescu Goangă.
A fost Ministrul Agriculturii, Industriei și Comerțului (1900-1901), Ministru de Război (1910-1912) și a construit la București Cercul Militar și a înființat Liceul Militar de la Mănăstirea Dealu. A mărit efectivele armatei, formând regimente noi. A reprezentat Brăila în Parlament de mai multe ori (1905, 1912, 1914). Orator de mare talent, în sala Dacia din capitală, la urcarea pe tron a regelui Ferdinand, i-a adresat acestuia o cuvântare îndrăzneață: Ce este Regatul român fără Ardeal? O absurditate geografică... Ardealul este Acropola românismului... aici e centrul, aici e inima românismului... De aceea, mărirea ce ți-o urăm este să te încoronezi la Alba Iulia sau să mori pe câmpia de la Turda.
A murit în 30 sept. 1916 la București de inimă rea, întrucât înfrângerea de la Turtucaia (1-6 aug. 1916) i-a luat speranța unirii cu Ardealul.
În concluzie, oamenii politici brăileni prin cele doar câteva exemple date mai detaliat, au fost prezenți și luptători pentru legile unui stat modern, pentru unitate națională, pentru binele țării și al Brăilei.
0 Comentarii