Unul dintre cele mai importante situri arheologice din județul Galați și anume cel de la Negrilești, din apropierea orașului Tecuci, inclus în Lista Monumentelor Istorice din România, a fost studiat pentru prima dată de regretatul arheolog tecucean Mircea Nicu în anul 1981. Situl a fost cercetat mai intens după anul 2007, în campanii de cercetări arheologice preventive determinate atât de factorii naturali (erodarea malului stâng al râului Bârlad), precum și de necesitățile edilitare și intervențiile neautorizarte în sit.
Între anii 2007-2017 au fost cercetate peste 50 de unități de săpătură, secțiuni și casete în mai multe sectoare ale sitului, punându-se în evidență numeroase complexe de locuire din diferite perioade istorice. Au fost descoperite un număr de peste 300 de complexe arheologice, locuințe, vetre, cuptoare de uz gospodăresc și ars ceramică, gropi menajere, morminte, încadrate cronologic în neolitic, epoca bronzului, perioada post-romană, și cea a secolelor VIII-X. Au fost de asemenea surprinse complexe și structuri arheologice din perioada medievală și epoca modernă.
Ca urmare a acestor campanii de cercetări derulate an de an de către specialiștii muzeelor de istorie din Galați și Tecuci au fost descoperite mărturii arheologice ce îmbogățesc acum patrimoniul celor două instituții. Vase ceramice, unelte din piatră și os, arme și unelte din metal, figurine zoomorfe, resturi faunistice din diferite perioade istorice (neoliticul timpuriu - cultura Starčevo-Criș, epoca bronzului - cultura Noua, perioada post-romană și cea a evului mediu timpuriu), au crescut numărul pieselor arheologice aflate în respectivele colecții muzeale.
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați, în colaborare cu Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci, au organizat și în acest an o campanie de cercetare arheologică preventivă în situl „Negrilești – Curtea Școlii”, colectivul de cercetare fiind format din specialiști de la cele două instituții (Costel Ilie, responsabil științific și dr. Tudor Mandache de la muzeul gălățean, dr. Paul Ciobotaru și muzeograf Daniela Alecsă de la muzeul din Tecuci).
Cercetările s-au derulat pe parcursul lunilor iunie și iulie în două sectoare importante ale sitului, „La Pin” și „Curtea Școlii”.
În sectorul „La Pin” au fost trasate şi cercetate trei unităţi de săpătură, dintre care două finanţate de către Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” Galați şi una finanţată de către Muzeul de Istorie „Teodor Cincu” Tecuci.
Au fost identificate 34 complexe arheologice, locuinţe, gropi menajere, instalaţii de ardere de uz casnic, datate în neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), bronzul târziu (cultura Noua), perioada migrațiilor (sec. IV – V p. Chr.), perioada premedievală (sec. VIII – X) și perioada modernă.
În sectorul „Curtea Școlii”, cercetarea a vizat o suprafață, aflată în fața ruinelor vechiului conac boieresc, unde Școala Gimnazială „Florea Julea” din localitate intenționează, cu sprijinul Ministerului Educației și al Primăriei Negrilești, să ridice o nouă grădiniță. Cu resursele financiare și forța de muncă puse la dispoziție de Școala Gimnazială și Primăria Negrilești, s-a reușit deschiderea a trei suprafețe de cercetare totalizand 120 mp. În cele trei suprafețe au fost descoperite morminte din perioada medieval târzie, urmele unei locuințe din perioada post-romană (cultura Sântana de Mureș-secolul IV p. Chr.), precum și un nivel de locuire din epoca bronzului, cu materiale arheologice specifice culturii Noua (mileniul II a. Chr). De asemenea au fost trasate încă trei unități de săpătură dar din lipsa forței de muncă lucrările au fost sistate, cercetările urmând a fi reluate în toamna acestui an.
Cercetarea arheologică preventivă din situl Negrileşti, derulată în vara acestui an, a adus informaţii suplimentare privitoare la locuirea în acest areal, în perioadele preistorice, post-romane, prefeudale, medievală și modernă, completând astfel datele privitoare la evoluţia societăţii umane în nord-vestul județului Galați și a bazinul râului Bârlad.
Costel Ilie, muzeograf
Muzeul de Istorie "Paul Păltănea" Galaţi
www.migl.ro
0 Comentarii