Victoria MILESCU
Canicula
Zgomotul continuu al oraşului
ca o piele de şarpe
târându-se pe şosea
frecându-şi solzii de zidurile
învechite, zgrunţuroase
de obloanele trase, de trupurile
arămii, vibrante
în ziua de vară caniculară
cât de obosită trebuie să fii
să te întinzi cât e strada de lungă
şi să adormi, părul să-ţi curgă
până-n triajul vagoanelor
singurului călător suportabil
picioarele în apa Dâmboviţei
să nu-ţi pese de copiii obraznici
ce-ţi ridică fusta de pământ de flori
plasa cu peştele abia scos din baltă
îţi scapă din mână
alunecă printre maşini
peştii ţipă sufocându-se că sunt liberi...
0 Comentarii