Lucia Pătrașcu calcă cu pași siguri pe urmele criticului
Dumitru Anghel. Descoperim în scrisul dumneaei aceeași tandrețe a abordării,
aceeași liniște a observațiilor și aceași abordare constructivă.
După volumul de cronici de întâmpinare intitulat Întâlnire cu o carte de acum câțiva ani
acest dans al cărților vine să completeze ceea ce acolo nu fusese spus. Îl
putem considera dacă vreți un al doilea volum de cronici de întâmpinare. Chiar
și autoarea îl vede în acest fel volumul având titlul complet de Dansul cărților - a doua întâlnire cu o
carte.
Nu găsim o diferență de abordare a autorilor sau
cronicilor între cele două volume amintite ceea ce arată că autoarea are deja
un stil propriu, o formulă pe care o aplică indiferent de volum. Nu este
exaltată sau patetică ci realistă și uneori pune diagnostice foarte bune. Pot
spune că are o astfel de abilitate de a vedea dincolo de măruntul zilei, al
paginii scrise. Se detașează și din această depărtare vede exact ceea ce trebuie
subliniat și o face cu precizia unui spadasin literar.
Această carte este o invitație în lumea cuvântului scris
dar mai presus de toate o pledoarie pentru citit. Autoarea nu desființează
autorii sau operele sale ci le dă șansa de a ajunge la cititor pentru că doar
acesta este supremul decident.
Sunt cuprinse 35 de cronici de cărți și mult mai puțini
autori. Asupra unora s-a aplecat cu mai mare atenție cum ar fi Alexandru Ene
sau Ion C.Gociu care beneficiază de câte două cronici fiecare.
Avem o lume diversă de autori. De la consacrați ai
literelor precum Emilian Marcu, Dumitru Anghel, Viorel Dinescu, Petre
Crăciun sau Mioara Bahna la debutanți ca
Lică Barbu și Alexandru Nacu. Indiferent de valoarea literară a autorului Lucia
Pătrașcu atacă volumele cu aceași
voluptate de cititor avid de noutăți.
Stilul poate fi caracterizat prin profunzimea
observației, prin subtilitatea exprimării și mai ales printr-un limbaj molcom
aproape moldovenesc, sfătos și empatic.
De exemplu despre Dumitru Anghel și volumul său Note de lector scrie: În paginile acestui volum, întâlnim un
lector (...) de marcă, care ascunde sub mantia notelor sale un critic riguros,
atunci când, cu acuratețea și precizia unui exeget, se referă la scrierile
analizate...
Sau despre Dublin
–miracolul normalității de Mioara Bahna notează : Un volum foarte folositor, ce întrăgește imaginea despre acest loc
geografic, îmbogățindu-l cu date noi (privite
dintr-o altă perspectivă!) și pe care cei care mai știau câte ceva despre
această lume anglo-saxonă.
Și Petre Rău pentru volumul Comisele Iubiri primește o etichetă numai bună de folosit la
promovarea cărții : O confesiune ce ne
apropie de sufletul zbuciumat al omului care se caută pe sine, învitându-ne și
pe noi alături, să-i fim tovarăși de pe drumul curat al poeziei de dragoste.
Cred că prin aceste păreri
de cititor, cum singură le numește în prefață, Lucia Pătrașcu și-a găsit
vocația literară. Este un drum pe care-l parcurge fără poticneli, cu grație și
talent.
Lucia Pătrașcu, Dansul cărților, Iași,
editura Pim, 2018, 210 pagini.
0 Comentarii