Înfiinţat în 2009 la iniţiativa Comisiei Europene şi finanţat prin programul Europa Creativă, Premiul Uniunii Europene pentru Literatură urmăreşte să sprijine prozatoarele şi prozatorii în curs de afirmare ("outstanding emerging fiction writers"), atrăgând atenţia deopotrivă asupra lor şi asupra diversităţii culturale a Uniunii.
În 2022, fiecare ţară din UE este invitată, până la data de 15 februarie, să nominalizeze un prozator sau o prozatoare emergent/ă. Juriul final (compus din şapte juraţi europeni, selectaţi de Consorţiul Premiului European pentru Literatură) va face publică lista scurtă a nominalizărilor naţionale în 1 martie. Laureatul/a va fi anunţat/ă în 21 aprilie.
Condiţiile eliminatorii impuse de regulament prevăd ca autoarea/autorul nominalizat/ă să fie cetăţean al ţării care-l nominalizează (sau rezident permanent); să aibă publicate minim două şi maxim patru cărţi de proză; să nu fie tradus/ă în mai mult de patru limbi; să nu fie angajat/ă în instituţii ale Uniunii Europene; să fi publicat o carte de proză în ultimele 18 luni, iar aceasta să fie cea mai recentă carte publicată.
La invitaţia Institutului Cultural Român, juriul responsabil cu nominalizarea unui scriitor român care să îndeplinească toate aceste condiţii a fost compus din Ruxandra Cesereanu, Bogdan Creţu şi Radu Vancu. Panoramând producţia de proză din ultimele 18 luni şi aplicând criteriile eliminatorii, juriul naţional a reţinut pe lista scurtă următoarele cinci romane:
Irina Georgescu Groza, "Exodul mieilor" (Editura Nemira);
Raluca Nagy, "Teo de la 16 la 18" (Editura Nemira);
Andreea Răsuceanu, "Vântul, duhul, suflarea" (Editura Polirom);
Oleg Serebrian, "Pe contrasens" (Editura Cartier);
Sebastian Sifft, "Copia carbon" (Editura Humanitas).
Marţi, 15 februarie 2022, va fi anunţat candidatul român la Premiul Uniunii Europene pentru Literatură.
0 Comentarii