Dunăre (ne)liniștită sub aripa primăverii.
Pietrele nu sunt toate semănătoare de pustiu. Și pedeapsă.
Doar un cerșetor își strigă către un altul
Bucuria de a fi blagoslovit și astăzi.
Cu câteva sacoșe murdare.
Pline cu de-ale gurii.
Salcii umbresc cu pletele lor.
Lipsa de oameni. Din oameni.
Aici e locul poetului nu printre semeni!
Invăluit în misterul din (ne)liniștea apei.
,,Dunăre, Dunăre...!"
- Câtă Poezie!
Și viață și iubire și abundență și moarte.
- Ai semănat!
04.04.2022, Braila, pe malul de Dunăre.
0 Comentarii