Copiii din mediul rural au luat de trei ori mai multe medii sub 5 la Evaluarea Naţională faţă de cei din mediul urban. Mai exact, aproape unu din trei copii de la sate n-a reuşit să ia o medie peste 5 faţă de unu din 10 elevi din mediul urban, arată datele oficiale. În acelaşi timp, elevii din oraşe au luat de zece ori mai multe medii de 10 faţă de copiii de la sate.
Diferenţe semnificative se văd şi în privinţa mediilor peste 9 între elevii din mediul urban şi cei din mediul rural. În mediul urban, sunt de zece ori mai mulţi elevi cu medii de 10 faţă de mediul rural, de şapte ori mai multe medii între 9,5 şi 9,99.
Rezultatele din mediul rural şi mediul urban: anul acesta versus anul trecut
Anul trecut, 37,43% dintre copii de la sate au luat sub 5 faţă de 14.35% din mediul urban. Aşadar, se menţine o diferenţă de circa 20% între elevi (în funcţie de mediul de rezidenţă) faţă de anul trecut.
Tot anul acesta, elevii din rural au înregistrat de două ori mai multe medii între 5 şi 5,49 comparativ cu elevii de la oraşe. O diferenţă aproape dublă este şi la notele între 5,5 şi 5, 99.
Cauzele clivajului dintre rural şi urban
"Din păcate, vedem aceleaşi diferenţe, mari, ca în anii trecuţi. Cel mai mare clivaj se vede la proba de Matematică, unde peste 36% dintre copiii de la sate au luat sub 5. Comparativ, în mediul urban 14% au obţinut note sub acest prag. La Română, aproape unu din patru elevi de la sate nu au reuşit să obţină o medie sub 5. Aceste cifre dureroase evidenţiază mai multe probleme: elevii din mediile cele mai vulnerabile primesc prea puţin sprijin educaţional acasă şi la scoală, avem foarte mulţi adolescenţi care n-au acces la resurse de bază precum rechizitele, iar şcoala rămâne neatractivă. Având în vedere că 40% dintre elevii care au participat la examen sunt din mediul rural, aceste rezultate ar trebui să fie de interes prioritar pentru toţi decidenţii din educaţie", a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.
"Este clar că în comunităţile vulnerabile este nevoie de măsuri integrate care să contribuie la creşterea calităţii educaţiei. Asta presupune investiţii în formarea profesorilor, în infrastructura fizică şi digitală şi implementarea unei metodologii unitare pentru a combate factorii de risc legaţi de abandonul şcolar. Nu în ultimul rând, trebuie să avem în vedere că unul dintre efectele pandemiei a fost pierderile de învăţare", a mai explicat Mihaela Nabăr.
Potrivit datelor din ultimele rapoarte realizate de fundaţia World Vision România pe comunităţile cele mai vulnerabile din mediul rural:
- Aproape jumătate dintre părinţii care au copii în clasele V-VIII spun că le este greu să-i ajute cu lecţiile la matematică;
- Pentru unu din cinci părinţi de adolescenţi, cel mai greu a fost să ofere sprijin la Limba Română;
- 24% dintre copii nu sunt ajutaţi de nimeni la teme;
- 14% dintre părinţii elevilor de gimnaziu spun că nu fac nimic dacă ai lor copii nu se descurcă la teme;
- 47% dintre elevii spun că le place doar uneori sau nu le place niciodată;
- Aproape o treime dintre profesori spun că proporţia elevilor cu pierderi de învăţare este între un sfert şi o jumătate din totalul clasei;
- Doar 67% dintre părinţi susţin că profesorii folosesc metode atractive de predare;
- Doar 35% dintre adolescenţi au suficiente rechizite şi cărţi pentru scoală.
World Vision România
0 Comentarii