Alexandru Cazacu
Ora de toamnă
Ora de toamnă
cu aburul ei ieșit din întinderile câmpiei într-un timp
dinainte pierdut și răscumpărat dinainte
Mirosul de flori proaspete
și vorbele tale pe care le auzeam atent
și aș fi vrut să nu se mai termine
Razele luniii frânte în paharele cu vin
lângă o aglomerare de lucruri
pe masa de la care ne-am ridicat împreună
Totul acoperit de seara ce se aruncă
în ferestre și pe acoperișuri
Cu fiecare pas făcut în cameră
aceasta se măreşte odată cu fraza lăuntrică
pe care gândurile o continuă
când totul este deopotrivă
ostil și propice despărțirilor
0 Comentarii