Cercetări arheologice preventive la periferia oraşului Constanţa, manifestare care va avea loc în data de 21 octombrie 2023, ora 11, la sediul Muzeului "Vasile Pârvan" din Bârlad, sala Vasile Palade.
Expoziţia este itinerată de către Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, în temeiul bunei sale colaborări cu Muzeul "Vasile Pârvan" din Bârlad şi poate fi vizitată în perioada 21.10.2023- 02.12.2023, la sediul instituţiei gazdă, aflat pe str. Vasile Pârvan, la nr.1, din localitatea Bârlad. Expoziţia este curatoriată de către A. C. Georgescu- Hamat şi Ştefan Georgescu din partea MINA Constanţa şi de către domnul M. Oancă, din partea Muzeului "Vasile Pârvan" din Bârlad.
În cadrul expoziţiei vor putea fi admirate circa 60 de artefacte arheologie, cu o deosebită valoare istorică şi de patrimoniu şi care fac parte din colecţia MINA Constanţa. Acestea provin din cercetările arheologice preventive realizate la periferia oraşului Constanţa în anii 2021-2022. În cadrul acestor cercetări au fost documentate 117 complexe, din care 18 morminte, majoritatea fiind datate în perioada romană şi romano-bizantină.
Complexe cercetate fac parte dintr-o locuire de tip rural, cu caracter agricol şi meşteşugăresc, aflată în proximitatea drumului roman şi în vecinătatea Tomis-ului, fiind datate între prima jumătate a secolului a II-lea şi începutul secolului al VII-lea, cu întrerupere în al doilea sfert al secolului IV şi pe parcursul secolului al V-lea. Au fost cercetate şi documentate cuptoare de produs var care foloseau monumente spoliate din oraşul antic, locuinţe de suprafaţă şi o fântână corespunzătoare perioadei tetrarhiei şi domniei lui Constantin cel Mare, precum şi locuinţe semi-adâncite, gropi de provizii şi gropi de extragere a lutului.
Cel mai interesant şi deosebit tip de complexe îl reprezintă câteva tuneluri, săpate în solul viu. Acestea au fost excavate de către locuitorii aşezării, în preajma începutului secolului al VII-lea, în scop de protecţie. Tunelurile au fost întărite cu pereţi de piatră şi aveau camere de acces, camere de depozitare, precum şi camere în care se puteau adăposti un număr limitat de persoane, asigurând chiar şi accesul la fântâna de secolul IV.
Inventarul descoperit în cadrul cercetării complexelor, ne vorbeşte despre viaţa de zi cu zi a locuitorilor aşezării, despre greutăţile cu care se confruntau şi mai ales despre situaţia politică din această perioadă, o bună parte dintre cele mai importante artefacte descoperite fac obiectul acestei expoziţii.
Astfel, sunt expuse fragmente din reliefuri votive dedicate lui Dionysos/Liber Pater, fragment dintr-un leu funerar, o statuetă a zeiţei Hecate Triformis, numeroase vase de ceramică şi sticlă, elemente de militaria (echipament militar), monede, articolele de podoabă (ace de păr), dar şi obiecte metalice folosite în viaţa de zi cu zi aşa cum sunt cuţitele, scoabele sau diverse alte unelte (toate acestea fiind restaurate în laboratoarele MINA Constanţa).
Necropola romană, cercetată cu această ocazie, poate fi datată la finalul secolului II şi pe parcursul secolului următor şi este alcătuită din 10 morminte cu un inventar bogat, format din vase şi lămpi din ceramică, vase de sticlă, monede şi piese de metal, expuse în cadrul expoziţiei, pentru publicul larg.
De asemenea în vestul suprafeţei cercetate a fost documentată şi o mică necropolă de inhumaţie, datată la finalul neoliticului şi începutul epocii bronzului.
Documentarea locuirii din punctul bd. A. Vlaicu, nr. 158 a adus foarte multe informaţii noi cu privire la aşezările antice care bordau anticul Tomis în perioada secolelor II-VII, la economia, structura socială şi planimetria acestora. În acelaşi timp, această cercetare arheologică demonstrează că viaţa locuitorilor din astfel de aşezării a fost plină de provocări, de la a-şi câştiga cele trebuitoare pentru viaţa de zi cu zi, la moartea vechilor zei în cuptoarele de făcut var, sau la încercările de a-şi salva viaţa în tunelele săpate adânc, în pământul aşezării, informaţii cu o valoare deosebită pentru istoria poporului român.
Organizator Mircea Oancă
0 Comentarii