Mihai VINTILĂ
Despre Mircea Cărbunaru
orice brăilean împătimit de SF a auzit. Lansat în anii 90 ca scriitor de proză
scurtă de anticipație, Mircea a fost unul din numele care putea fi întîlnit în Almanahul Anticipația, revista Anticipația. Jurnalul SF sau în diversele fanzine și publicații care apăreau în
anii 1990-2004 atât la Brăila cât și în țară. Realizator și de emisiuni radio
și promotor al genului, Mircea Cărbunaru dispare
din peisajul revuistic și al genului ani de zile pentru a reveni în 2017. De
atunci coordonează fanzinul ArtZONE
din Brăila și începe să publice cărți. Prima este o culegere de povestiri
intitulată Colecționarul și alte
povestiri stranii, și a apărut în 2022, bine receptată de public iar acum primul său roman Păsări de
titan, apărut la editura ATU, Sibiu în 2024.
Trebuie să spunem din
capul locului că acest roman de debut nu este paradoxal al unui debutant. Se
vede din scris, din modul în care conduce acțiunea, din conturarea
personajelor, din aproape tot ce conține. Practic Mircea Cărbunaru a reuși să
treacă de la proza scurtă la roman fără a-și pierde farmecul și arta de a scrie.
Mulți autori au probleme la această trecere dar la Mircea ele par a nu exista,
din contră, scrie mai bine.
Construit pe ideea
marilor romane spațiale Păsări de titan este un roman pe care cu greu l-aș încadra într-o categorie de SF. Este
în același timp un roman de tip space orpera, un roman hard SF dar și unul
military SF. O caracteristică majoră a scrisului lui Mircea Cărbunaru în acest
roman este posibilul. Tot ceeea ce descrie ni se pare posibil, personajele sunt
cât se poate de posibile iar evenimentele le putem privi cu o mare doză de
probabilitate că se pot întâmpla așa cum le-a văzut el. Este unul din cele mai
realiste romane SF pe care le-am citit în ultima perioadă.
Povestea
este plasată într-un viitor în care omenirea a ajuns la marginea sistemului
solar și tocmai intra într-o nouă zonă de cucerire a spațiului când are loc
contactul așteptat cu o altă civilizație. Acest contact este din păcate unul
sângeros civilizația extraterestră (xiliană) fiind una militaristă și dornică
de exterminare a altor civilizații. Și așa omenirea se găsește implicată
într-un război fără voia ei. Nici pe Terra situația nu este foarte bună. Statele
s-au grupat în alianțe în jurul unor poli de interes. Avem Alianța Nordică în
frunte cu SUA, Alianța Europei, Alianța Pacificului de Vest, Rusia, China,
India etc. Autorul urmărește acțiunile Alianței Pacificului de Vest o alianță
alcătuită din statele care au mai rămas în Oceania după încălzirea globală care
a ridicat nivelul apelor, Australia, Noua Zeelandă, Japonia și Corea Unită.
Cele două figuri importante sunt Amalia Graham președinta alianței și amiralul
Aldous Mercer Warren. Nu lipsesc din poveste tot felul de intrigi politice cu
personaje bine conturate precum secretarul Robert Kilpatrick, reprezentantul Japoniei Haiate Tajima sau
viceamiralul Harold Preston.
Saga
politică de acasă este perfect amestecată cu războiul. Figura lui Sid Carver ca
personaj al acestei confragrații, om de modă veche, erou al unor episoade
militare pamântene este firul care duce cititorul în zonele de război, în
acțiunile de luptă. Tiparul eroului nostru este unui pitoresc, un adevărat lup
singuratic care trece prin transformări interioare ajungând chiar să accepte
posibilitatea de a conlucra cu inteligența arficială pentru binele general al
omenirii.
Trebuie
să mai precizez că autorul nostru a căutat să iasă în evidență nu numai prin
poveste cât mai ales prin inovațiile tehnice pe care le-a presărat cu un firesc
extraordinar în roman. Avem conturate idei despre viitoare motoare, arme de
luptă tot mai sofisticate ba chiar și noi tipuri de aliaje bazate pe titan.
Pentru a sublinia mai bine aceste aspecte de noutate Mircea Cărbunaru folosește
chiar în titlu ideile sale. Astfel păsările de titan sunt de fapt
mașinile zburătoare cu un singur pasager care atacă trupele extraterestre
asemenea avioanelor de vânătoare din ziua de azi. Ele sunt făcute dintr-un
aliaj de titan și au propietatea spectaculoasă și utilă, de a-și schimba forma
și de aici portanța. O altă idee fezabilă și bine strunită este aceea de a se
consolida cu fiecare lovitură inamică primită. Practic o astfel de navă
implicată în luptă în loc să fie distrusă își îmbunătățește caracteristicile
elementelor metalice cu fiecare lovitură primită de la inamic! Iată o
speculație științifică pe care nu am mai întâlnit-o în romanele de acestă
natură.
Scris
cu o mare atenție la detalii apartent nesemnificative precum culoarea și
structura meselor de consiliu sau culoarile culoarelor prin care trec
personajele, cu inedite inovații de natură tehnică, cu suciri și răsuciri
politice familiare tuturor, cu momente de luptă galactică reușite, Păsări de
titan, este un roman foarte bun. Bine structurat, cu treceri reușite de la
un plan la altul, cu personaje momorabile, cu întorsături care nu lasă
cititorul să adoarmă, este un roman modern din toate punctele de vedere. Limba
în care este scris este una aparent simplă, cu straturi de înțelegere care pot
duce cititorul cu mintea în alte locuri. Este o artă de a scrie bine strunită
și prelucrată până la a fi armonioasă. Puternic vizual romanul poate fi oricând
un scenariu al unui film reușit din domeniu.
Păsări de titan este
mai mult decât un debut al lui Mircea Cărbunaru, este o consacrare a sa în
domeniul pe care îl iubește atât de mult – SF. Este un roman despre umanitatea
din noi. După o astfel de carte nu îmi rămâne decât să mă întreb pe când o
continuare?
Mircea Cărbunaru, Păsări de titan, Sibiu, editura ATU, 2024, 208 pagini.
0 Comentarii