Sebastian GOLOMOZ
Flash nocturn
Soră de cameră, singurătatea.
Liniște fragilă.
S-a scorojit și varul de-atâta
tristețe.
de la vecinii de deasupra -
certuri care nu mă privesc
și visul meu de-a mă odihni
devine un gând mort încă în fașă.
Când șirul ei de plecări amânate
nu mai speria pe nimeni,
l-a concediat elegant din viața ei.
Mai vreau o șansă.Ultima.
Vecinul amețește și cade rănit
de tăcerea ei ca un pat de tortură.
Ea a obosit să tot judece cu inima,
alcoolul a ales în locul lui...
Apele s-au liniștit. Când mi-e
somnul mai drag, pisicile au nuntă.
poezie din volumul Aura lui Sebastian, editura Neuma, 2024
0 Comentarii