Jurnalul noului Drum al Mătăsii
Alexandru Mironov, Marcela Ganea, Jurnalul noului Drum al
Mătăsii,
București, editura Știință&Tehnică, 2024, 182 pagini.
Doi autori și-au unit eforturile pentru a publica
Jurnalul noului Drum al Mătăsii la editura Știință & Tehnică,
o editură unde, de obicei, apar cărți de o cu totul altă factură.
Legătura dintre editură și autori este realizată prin intermediul
primului, care a ținut o rubrică asemănătoare unui jurnal, în
75
care a consemnat toate noutățile legate de noul Drum al
Mătăsii.
Putem spune de la bun început
că avem o carte inegală atât ca structură,
cât și ca abordare. Prima parte, scrisă de
Alexandru Mironov, este o colecție de
articole exaltate despre ideea
președintelui chinez de a reface Drumul
Mătăsii, cu scopul evident economic de
a ajuta la vânzarea mărfurilor chinezești
în restul lumii, dar ținta principală o
constituie, de fapt, Europa, cea mai
mare piață de desfacere a Chinei după
SUA.
Chiar titlurile articolelor și, mai
apoi, ale capitolelor sunt sugestive: O lecție pentru istoria
viitorului, Noul Drum al Mătăsii, MCREC: China-MongoliaRusia Economic Corridor, Calea Arctică, Asia – pol planetar
de putere etc. Dacă aș fi citit astfel de articole în presa
comunistă a lui Ceaușescu, nu m-ar fi mirat, dar acum, la
peste 25 de ani de la acele vremuri, este puțin ciudat, ca să nu
zic de-a dreptul anacronic.
Îl înțeleg pe Alexandru Mironov că
este uneori mai darnic în aprecieri față de realizările Chinei
contemporane, dar, totuși, motorul economiei mondiale nu
este această țară! O recunoaște cu jumătate de gură chiar
autorul când înaintează procentele economiei chineze în cea
mondială (nu știu de unde își ia astfel de statistici, în mare
parte pe lângă realitățile economice, poate din presa de stat
din China). Conform datelor Băncii Mondiale, procentul
economiei chineze a ajuns la 17% abia în anul 2023.
Exaltarea bombastică nu îl părăsește pe autor nici
atunci când afirmă că 153 de state sunt parte la această
inițiativă măreață de comerț, care se bazează, chipurile, pe
principiul chinezesc win-win! O mai mare propagandă nu
puteam citi.
Așa-zisa orientare corectă chinezească este în
felul următor: chinezii îți dau banii să construiești, construiești
76
cu firme și materiale chineze, ei fac și mentenanța, apoi
produsele chineze îți invadează piața cu prețuri subvenționate
tot de statul chinez, politicienii locali vor face politica
internațională a Chinei, emigranții chinezi vin și se stabilesc
în țara ta pentru a consolida relațiile, chipurile, fructuoase
dintre cele două părți, resursele tale naturale iau calea Chinei
și toți, chipurile, câștigă! Nu scrie nimic autorul despre
manifestațiile antichineze din Africa, din mai multe țări care
au beneficiat de mărinimia colosului asiatic. Ni se aruncă cifre
despre kilometri de trenuri de mare viteză, fără a preciza nici
un minut faptul că acele șantiere fac din China, de departe, cel
mai mare poluator al lumii! Restul planetei produce oxigen
pentru ca China să ardă toate mizeriile lumii!
Îl înțeleg pe domnul Mironov. Vizitele prelungite în
China, pe banii chinezești, trebuiau răsplătite cumva. Vizitele
mele, făcute din banii mei, m-au dus pe alte drumuri și am
văzut o altă realitate decât cea oficială. Am mers și eu cu
trenurile de mare viteză, dar am observat și un tren care s-a
înfipt într-un bloc! Asta nu apare în presă, cum nu apar nici
informațiile legate de poluarea masivă, de blocurile care se
prăbușesc din cauza proastei construcții, de orașele fantomă
sau de corupția generalizată.
Aceste mărunte detalii vor face
ca inițiativa mult lăudată în această carte să se dărâme.
Realitatea este, totuși, repusă în drepturi de către al
doilea autor, și anume Marcela Ganea. În puținele capitole pe
care le scrie, se revine la adevăr, la prezentarea eșecurilor
anunțate cu surle și trâmbițe în articolele semnate de
Alexandru Mironov. Este cumva o aterizare forțată a
avionului propagandei din prima parte, care părea că ajunsese
pe Marte. Acum, în flăcări, revine pe Pământ.
Concluzia ultimei pagini este că: Guvernul chinez a
declarat deja, la al treilea forum BRI din octombrie 2023, că
inițiativa se reorientează spre proiecte mai mici, dar dedicate
științei și tehnologiei. Un eșec de proporții monumentale, cu
investiții aiuritoare și fără o logică economică aparentă, doar
77
pentru a satisface orgoliul unei mari națiuni care nu a înțeles
că duce o politică de înverșunare a întregii planete împotriva
ei, prin abordările sfidătoare, prin poluare, încurajarea
revendicărilor locale, strivirea minorităților și individului, și
prin cenzură.
Volumul este cumva ciudat, pentru că îți
demonstrează, mai presus de orice, că propaganda moare în
fața realității. Nu știu ce resort intern l-a determinat pe
domnul Alexandru Mironov să scoată aceste articole din
colbul vremii pentru a le repune în atenția noastră, dar a fost o
mișcare proastă nu doar pentru imaginea sa de promotor al
viitorului, ci și pentru ideea de scriitor.
Jurnalul noului Drum al Mătăsii Alexandru Mironov, Marcela Ganea, Jurnalul noului Drum al Mătăsii, București, editura Știință&Tehnică, 2024, 182 pagini.
cronică publicată în Răsunetul cultural, februarie 2025
0 Comentarii